Cum va ajunge din nou Romania in coada Europei, din iunie 2015

Articol publicat pe www.contributors.ro – http://www.contributors.ro/administratie/cum-va-ajunge-din-nou-romania-in-coada-europei-din-iunie-2015/ la data de 22 martie 2015.

As fi vrut sa incep acest material cu fraza “ca la noi la nimeni” dar aceasta a devenit atat de utilizata incat am inceput sa ne obisnuim (sa ne resemnam) cu ea. Desi in acest cadru, fraza chiar se potriveste: din 17 iunie 2015, ora 3 dimineata, Romania va inceta, dupa fix 60 ani (din 1955) sa mai aiba emisie TV terestra (prin unde radio) la nivel national. Va fi ceea ce se numeste, tehnic, un “black-out” dar mult mai prozaic va insemna ca Romania se va situa, fara drept de apel, in coada tarilor din Europa (nu doar Uniunea Europeana ci toata Europa). Mai exact, la 17 iunie 2015 Romania este obligata de o conventie internationala la care a aderat prin lege, sa opreasca emisia analogica a televiziunii pe unde radio, fara a avea nimic cu care sa inlocuiasca aceasa emisie. Desi termenul era cunoscut de foarte multa vreme iar procesele care trebuiau urmate au fost clarificate, la randul lor, autoritatile romane competente nu au facut absolut nimic in aceasta privinta, intr-o pasivitate vecina cu inconstienta. In cele ce urmeaza voi arata, succint, cum s-a ajuns la situatia absurda din prezent. Desi unele informatii prezentate sunt mai tehnice, va asigur ca daca veti avea rabdare sa le parcurgeti, o sa va dati seama fiecare de ce, din nou, “la noi, ca la nimeni”.Despre ce este vorba?In 2006, in cadrul Regional Radiocommunications Conference, organizata de catre Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor, s-a decis tranzitia de la emisia analogica terestra la cea digitala terestra a programelor de televiziune iar tarile din Europa, Africa, Orientul Mijlociu, precum si Iranul au semnat Acordul Geneva (planul RRC-06) prin care a fost adoptat un nou plan de frecvente pentru toate statele semnatare, plan care l-a inlocuit pe cel de transmisie in sistem analogic.Planul adoptat atunci stabileste utilizarea benzilor de transmisie VHF 174 – 230 MHz si benzilor UHF 470 – 862 MHz pentru televiziunea digitala. Aceste benzi sunt in prezent alocate in Romania pentru servicii de transmisie a programelor TV terestre in format analogic si pentru aplicatii speciale (benzile 790 – 862 MHz).La nivel european s-a decis ca trecerea la televiziunea digitala va contribui si la indeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Strategia de la Lisabona, care mai este cunoscuta si sub denumirea de Agenda de la Lisabona, a fost adoptata de Consiliul European in martie 2000, pe o periada de 10 ani, avand ca scop transformarea UE in “cea mai dinamica si competitiva economie bazata pe cunoastere din lume”. Obiectivele acestei strategii sunt de a contracara productivitatea scazuta si stagnarea cresterii economice in UE, prin formularea unor initiative politice care sa fie preluate de statele membre.Avand in vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona, in decembrie 2005, Comisia Europeana a recomandat tarilor europene sa finalizeze tranzitia si sa opreasca complet transmisiile analogice in 2012, anterior, deci termenului maxim stabilit in 2006 la Geneva.Decizia de a inlocui transmisia analogica terestra cu cea digitala terestra si nu cu alta tehnologie s-a luat pentru ca, dintre cele trei medii de transmisie (terestru, cablu si satelit), doar transmisia terestra si cea prin satelit sunt potrivite pentru a oferi acces tuturor locuitorilor unei tari la servicii de televiziune, conectarea cu cablu a zonelor rurale izolate presupunand costuri mari. De asemenea, s-a tinut cont si de faptul ca transmiterea programelor publice nationale, cat si a celor regionale de interes general, trebuie sa fie gratuita. Televiziunea digitala terestra este singura solutie care poate indeplini ambele cerinte, tehnicile de compresie utilizate permitand folosirea eficienta a spectrului radio in conditiile in care calitatea transmisiei se pastreaza sau chiar creste semnificativ.Formatul digital permite inclusiv vizionarea programelor “pay-per-view”, care reprezinta vizionarea la cerere a unor filme sau evenimente programate si plata doar a acestor servicii.
Care este situatia la nivelul UE?Ce s-a facut pana acum in Romania?Romania a ratificat Acordul de la Geneva 2006 prin Legea nr. 378/2009 iar conform planului de radiodifuziune digitala, este posibila functionarea a 6 retele nationale de televiziune digitala (DVB-T) si a 2 retele nationale de radio digital terestru (T-DAB).Incepand cu luna decembrie 2005, Societatea Nationala de Radiocomunicatii (SNR) a pus in functiune un proiect pilot, in amplasamentul Bucuresti-Herastrau, pe canalul 54, primul emitator de televiziune digitala terestra din Romania. Acestuia i s-a adaugat, in 2006, un al doilea, in amplasamentul Sibiu-Paltinis, tot in canalul 54, cele doua emitatoare difuzand acelasi multiplex. In anul 2008 experimentul DVB-T a fost extins prin instalarea a inca patru emitatoare DVB-T – trei in Bucuresti (unul in canalul 59 in Bucuresti-Herastrau si doua, in Bucuresti-Piata Sudului pe canalele 54 si 59) si unul in Sibiu-Paltinis, pe canalul 47. Multiplexul nr. 1 (canalul 54 Bucuresti, canalul 54 Sibiu) este alocat in intregime SRTv, iar pe multiplexul nr. 2 (canalul 59 Bucuresti, canalul 47 Sibiu) se transmit atat programe publice, cat si unele canale comerciale. SNR asigura astfel transmiterea programelor TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News si TVR-HD ale Societatii Romane de Televiziune, precum si a programelor comerciale Kanal D, PrimaTV, Antena 3, Antena 1 Sibiu, Music Channel si Money Channel. In cursul lunii august 2008 Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei a incheiat un contract cu firma ATDI EST SRL pentru intocmirea “Documentului de politica si strategie privind tranzitia de la serviciile de televiziune analogica la cele de televiziune digitala si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national“.In 26 octombrie 2009 a fost publicata “Strategia privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la televiziunea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national”.Prin Hotararea de Guvern nr.1213/2009 Romania si-a asumat ca termen pentru inchiderea emisiei TV analogice data de 1 ianuarie 2012.In 12 mai 2010, prin Hotararea de Guvern nr. 464/2010 privind acordarea licentelor de utilizare a frecventelor radio in sistem digital terestru au fost stabilite procedurile de selectie pentru 2 multiplexe nationale, conditiile de acordare, taxa de licenta, precum si calendarul actualizat de implementare al multiplexelor digitale nationale.In iulie 2010 in baza Deciziei presedintelui Autoritatii Nationale pentru Administrare si reglementare in Comunicatii (ANCOM) nr. 447/2010, aceasta autoritate a demarat procedura de licitatie privind procedura de acordare a doua licente de utilizare a frecventelor radio in sistem digital terestru de televiziune. Caietul de sarcini a fost achizitionat initial de SC RCS&RDS SA, SC Romtelem SA, Telediffusion de France (TDF), Societatea Nationala de Radiocomunicatii SA, SC MediaSat SRL, Osterreichische Rundfunksender GmbH&Co KG (ORS) si General Satellite Sofia. Conform caietului de sarcini cele doua multiplexe trebuiau implementate in standardul DVB-T, cu compresie MPEG2.In ciuda demersurilor deja initiate de catre ANCOM, in august 2010 Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, motivand ca “populatia nu este pregatita pentru acest proces de tranzitie” (!!), promoveaza Hotararea de Guvern nr. 833/2010, conducand la anularea licitatiei si prelungirea termenului pentru finalizarea procesului de eliminare a serviciilor de televiziune analogica, pana la data de 1 ianuarie 2015. Decizia a fost luata unilateral, fara a fi consultat ANCOM. Conform art.V din HG nr. 833/2010, in termen de 45 de zile de la data intrarii in vigoare (octombrie 2010) ar fi trebuit emisa o noua hotarare privind calendarul de implementare a “Strategiei privind tranzitia de la televiziunea analogica terestra la cea digitala terestra si implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel national”, demers care nu a fost insa finalizat in termenul prevazut de actul normativ.Acest lucru s-a intamplat de abia in 19 iunie 2013, cu 3 ani intarziere, prin Hotararea de Guvern nr. 403/2013. Potrivit actului normativ mentionat, pentru realizarea obiectivului implementarea serviciilor de televiziune digitala terestra la nivelul national si finalizarea procesului de incetare a serviciilor de televiziune analogica terestra pana la data de 17 iunie 2015, “operatorul care transmite in prezent programele televiziunii publice in format analogic (SNR, n.n.) va implementa un proiect de extindere, la nivel national, a experimentului existent de televiziune digitala in standard DVB-T2, asigurand o acoperire in conditiile receptiei fixe de 40% din populatie, pana la 01.01.2014, respectiv 70%, pana la data de 17.06.2015″. Acesta va utiliza “frecventele radio alocate pentru reteaua actuala de televiziune analogica TVR2 din UHF, cu impunerea unor conditii de preluare si transmitere “free to air”, in conditii economice transparente si nediscriminatorii pentru programele publice de televiziune”. De asemenea, conform prevederilor art. 3.2.3 din strategie “atat multiplexul digital national conditionat, cat si celelalte 4 multiplexe digitale nationale vor fi acordate simultan prin procedura de selectie organizata de ANCOM inaintea datei de 17 iunie 2015”.La 5 iunie 2014 ANCOM a organizat in sfarsit licitatia pentru acordarea celor 5 licente de utilizare a frecventelor radio in sistem digital terestru de televiziune (1 multiplex digital terestru conditionat in banda de UHF si 4 multiplexe digitale comerciale din care 3 in bada UHF si 1 in banda VHF). Fata de numarul mare de posibili ofertanti anuntati in 2010, de data aceasta la licitatie au fost depuse doar doua dosare de candidatura, unul din partea SNR si altul din partea RCS&RDS. In mod surprinzator si fara a oferi vreo explicatie, RCS&RDS a decis sa nu intre in competitia pentru licentele de operare a multiplexelor! In aceste conditii, in 10 iunie 2014 SNR si-a adjudecat 3 licente din cele 5 scoase la licitatie iar 2 dintre ele au ramas neatribuite, datorita retragerii RCS&RDS.Dupa ce, in sfarsit, o parte din licentele pentru televiziunea digitala terestra au fost castigate de SNR, aceasta a demarat rapid procesul de realizarea a celor 3 multiplexe, ceea ce presupune achizitia si instalarea de echipamente noi si solutii software pentru operarea acestora.  Cu toata valoarea mare a lucrarilor necesare (aproape 100 milioane EUR) si cu toate ca termenele pentru licitatie au fost decalate de doua ori, pentru a permite inscrierea unor posibili contractori, acest lucru nu s-a intamplat, astfel ca la data finala, din 20 februarie 2015 a fost depusa o singura oferta, doar pentru unul din cele 2 loturi scoase la licitatie.
Care sunt efectele neimplementarii la termen a procesului de tranzitie la televiziunea digitala terestra?1.         Romania va trebui sa respecte prevederile Acordului Geneva din 2006 si sa inceteze transmisia analogica terestra la data de 17 iunie 2015, ceea ce inseamna ca o sa devina, incepand cu aceeasi data, singura tara din Uniunea Europeana care nu a finalizat procesul de tranzitie la televiziunea digitala terestra.  2.         Cea mai mica dintre problemele create de aceasta situatie este cea de imagine – unicat si ultimii din Uniunea Europeana. 3.         Cele aproape 170 de televiziuni (publice si private) care in prezent transmit in sistem analogic terestru ar trebui sa spuna stop acestei emisii la 17 iunie 2015, fara a avea o alternativa.4.         In lipsa implementarii sistemului digital terestru o parte a populatiei nu o sa mai poata fi informata, iar dreptul la informare este prevazut in Constitutie – art.31 alin. 1 “dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit”, iar la alin. 2 “autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal“.5.         Populatia care plateste taxa/abonamentul tv si receptioneaza terestru programele publice de televiziune nu o sa mai receptiona aceste programe incepand cu data de 17 iunie 2015. Deci oamenii vor plati un serviciu de care nu vor putea beneficia.6.         Incepand cu 17 iunie 2015 daca SNR nu o sa mai presteze numarul de ore de transmisie pentru SRTv, venituri acestei societati de importanta strategica vor fi dimunate cu circa 40%, iar acest lucru o sa provoace un efect de domino, afectand activitatea societatii (furnizorii nu vor mai putea fi platiti, ratele la credite, inclusiv la cele cu garantia statului nu vor mai putea fi achitate etc.). Pe langa acitvitatea SNR va fi perturbata si activitatea unor terti care au echipamente colocate in spatiile societatii (operatori de telefonie mobila, de exemplu). Ce se va intimpla cu cei 1.400 de salariati ai SNR, specialisti in domeniul tehnic?7.         Nu in ultimul rand, emisia pe unde radio terestre a programelor de televiziune, mai ales cele ale televiziunii publice (TVR) este un element important in ceea ce priveste informarea populatiei in caz de dezastre naturale si de conflict militar si, in aceasta privinta, releele operate de SNR si posibilitatea emisiei digitale terestre in orice moment sunt parte a structurii de aparare si siguranta nationala a Romaniei. Aceste element este cu atat mai important cu cat nu departe de granitele Romaniei are loc un conflict de amploare, cu posibile evolutii imprevizibile.Acestea sunt faptele, acestea sunt concluziile. Cu siguranta ca “black-out” din 17 iunie 2015 va avea loc si nu exista niciun plan fezabil care sa impiedice ca Romania sa devina sigura tara din Uniunea Europeana si, probabil, din Europa in ansamblu, care “sa stinga lumina” in ceea ce priveste emisia terestra a programelor TV. Acesta trebuie sa fie insa cat mai scurt si sa revenim la normalitate.Dincolo de autostrazi care au ramas culori frumoase pe hartie si de alte nerealizari ale administratiei si Statului roman, aceasta situatie este in egala masura scandaloasa si daunatoare intereselor economice si de siguranta nationala ale Romaniei. Este vorba de simpla incompetenta sau si de dezinteres cras? Qui potest? Cui foloseste si cine se face vinovat de actuala stare de lucruri? Operatorii de cablu sunt beneficiari indirecti ai inexistentei emisiei digitale terestre, care ar fi o alternativa la serviciile furnizate de acestia si o amenintare la suprematia de care cablistii se bucura pe piata romaneasca.  Asa cum am spus si in alte ocazii, televiziunea digitala terestra presupune un model de business mai dificil si mai greu de valorificat decat cablul TV, dar este totusi singura alternativa viabila la acesta iar progresul tehnologiei face ca dificultatile inerente emisiei terestre sa fie si ele depasite rapid.Nu era deloc greu, asa cum s-a vazut in multe alte state membre (si ne-membre) ale Uniunii Europene, sa se actioneze in intervalul de timp generos oferit de conventia internationala din 2006.
Pe langa intreprinderea, in al 12-lea ceas, a masurilor necesare pentru a asigura ca si in Romania exista programe TV receptionate in format digital prin emisie terestra, va trebui vazut si cine poarta responsabilitatea pentru situatia in care suntem. Altfel, vom repeta acest gen de anomalii si in alte situatii, la fel de importante pentru economie si pentru siguranta nationala.
Si raspunsurile mele la observatiile primite la articol:
Multumesc pentru comentarii! Sunt foarte multe si este important ca sunt bine intentionate.
Nu voi putea raspunde la toate acestea dar voi puncta doar cateva aspecte:1. Televiziunea digitala este pur si simplu televiziunea de astazi. Chiar si pe cablu aceasta prinde teren foarte rapid si numai asa putem avea spre 100 de posturi TV in grila, din care din ce in ce mai multe sunt HD. Largimea de banda in tehnologia analogica ar fi imensa pentru un astfel de numar iar in cazul unui post in format HD, ar acoperi intreaga largime de banda disponibila. Televiziunea analogica este, daca vreti, televiziunea de inceput, a lampilor cu descarcare in gaz si a tubului catodic: asa cum receptorul TV a evoluat, tot asa a evoluat si tehnologia de emisie.2. Trecerea la emisia digitala nu este de fapt obligatorie, conform conventiei de la Geneva. Obligatorie este insa incetarea emisiei analogice si nu din ratiuni de moda, ci absolut tehnice, asa cum au explicat cativa comentatori, mai sus: interferente cu emisia digitala, deja existenta in tarile din jur. In plus, emisia analogica asigura o folosinta ineficienta a unei resurse inerent limitate: spectrul radio. Este ca si cum am cultiva doar gazon pe un teren extrem de roditor, care poate sustine o cultura de grau de mare randament la hectar.3. Da, Romania este o tara hiper-cablata si suntem pe o pozitie de frunte in Europa din acest motiv. Gradul mare de acoperire a cablului (+ DTH) este atat un lucru bun cat si unul ingrijorator.Dincolo de beneficiiile cunoscute, piata romaneasca a cablului TV este in prezent osificata si este practic imposibil ca un nou operator sa intre pe aceasta piata si sa creeze o retea de extinderea celei a liderilor pietei – Romtelecom si RCS&RDS. Pe termen mediu si lung, accesul la serviciile de televiziune (si internet, prin asociere) la puncte fixe este menita sa fie un duopol. Iar duopolul inseamna foarte, foarte putina concurenta.Avantajul emisiei digitale terestre este ca ar reduce foarte mult barierele de intrare pe piata, atat pentru retrasmitatori (acestia pot sa functioneze ca operatori “virtuali”, pe infrastructura operata de titularul multiplexului), cat si direct pentru posturile TV, cata vreme modelul lor comercial se bazeaza doar pe incasari din publicitate, emisia terestra poate fi suficienta, cel putin in faza de lansare si de afirmare.
4. Faptul ca retelele de cablu pot sa puna la dispozitie, pentru sume pe care unii le considera modice, servicii multiple si de buna calitate se datoreaza economiilor de scara, date de marimea retelei si, in ultima vreme, si de importante economii de scop (folosirea aceleiasi infastructuri pentru mai multe servicii furnizate). Nici cablul TV nu a ajuns la aceasta eficienta si la aceste preturi peste noapte, ci dupa multi ani de extindere. Un operator care foloseste emisia terestra poate ajunge si el la o astfel de eficienta – in mod interesant mai rapid decat un cablist, avand in vedere infrastructura fizica mult mai restrinsa decat cea a unui cablist!5. Ceea ce putini isi dau seama este ca emisia terestra in format digital de compresie inalta (MPEG 2) asigura o calitate a imaginii mult mai buna decat cea receptionata de noi pe cablu (nu mai este nevoie de compresie si decompresie, pe destul de lungul traseu de la postul TV la consumator). In plus, prin emisia terestra poate fi asigurat si serviciul de acces la internet, care merge la pachet adesea, in ziua de astazi, cu vizionarea de programe TV, precum si servicii de video-on-demand, care se regasesc, de asemenea, din ce in ce mai mult, in ofertele operatorilor de cablu.6. Televiziunea terestra este si despre dreptul la informare. Sigur ca nu scrie nimic in Constitutie despre televiziune dar este de principiu ca orice cetatean trebuie sa aiba acces gratuit si direct la informatie (inclusiv prin punerea la dispozitie. gratuit, a Monitorului Oficial, dar asta este deja alta anomalie a Romaniei!). Ceea ce trecem cu vederea este ca in cazul emisiei terestre in format digital nu este vorba, in mod esential, de televiziune, inteleasa asa cum o stim noi de cateva decenii, ca un pachet de programe, legate intre ele, fie transmise in direct, fie inregistrate. Televiziunea este, la randul sau, intr-o mare schimbare si nu va mai fi asa cum o stiam, in urmatorii 10-20 ani.Emisia digitala este vorba insa de INFORMAÈšIE pur si simplu, transmisa pe unde radio, direct la beneficiari, fie ca este vorba de pixeli sau de biti.
7. Intr-adevar, incetarea emisiei analogice va lovi direct doar in ceea ce numim “consumatori marginali”, care, in cazul de fata, sunt adesea si la marginea societatii. Adica, sunt saraci si nu isi permit nici macar cablul TV – preturile acelea “modice” or fi asa pentru oraseni ajunsi la un anumit nivel de trai. Poate pentru 10% din populatie nu merita sa asiguram alternativa si sa mentinem o intreaga retea de relee dar putem oare sa ii excludem complet pe acestia de la accesul la informatii si programe de divertisment? Și cei saraci si copiii celor saraci au nevoie de o alternativa. De altfel, dupa cum spuneam mai sus, emisia TV terestra poate sa satisfaca in conditii de calitate si poate la preturi chiar mai “modice” decat cablistii, necesarul de programe TV si servicii complementare, ale unei paturi mult mai largi de consumatori.8. In ceea ce priveste problema televizoarelor vechi, programul de tranzitie la televiziunea digitala prevedea si existenta unor subventii/gratuitati pentru dotarea cu decodoare a celor saraci, care nu isi permit un televizor “tras in banda”. Nu s-a facut insa nimic in acest sens in Romania, asa cum nu s-a auzit nimic, pana la acest articol, nici de campania de informare a populatiei pe care Guvernul Romaniei, impreuna cu CNA trebuiau sa o lanseze din vara lui 2014 (daca aveati dubii ca CNA doarme, acum aveti o dovada concludenta).8. Cineva a folosit expresia “electrosmog”. Sunteti sigur ca stapaniti acest termen, care de altfel desemneaza un fenomen controversat (pentru mai putin cunoscatori, este vorba de aceeasi dezbatere cu cea care afirma ca poluarea creata de oamenii insisi este cel putin la fel de importanta intr-un oras, cu cea creata de autovehicule – asa o fi sau nu?). Oricum, nu putem vorbi de electrosmog in cazul catorva emitatoare de mare putere (dar pe frecvente mai degraba joase) instalate pe forme de relief foarte inalte sau pe stalpi, de asemenea de mare inaltime), fara a exista in jur si alte surse puternice de radiatie electromagnetica (retele de transport energie electrica, relee de telefonie mobila etc), desigur cu exceptia radiatiei din campul electromagnetic al Pamantului si cea provenita de la Soare.9. Nu am fost niciodata adeptul mentinerii in viata a unor colosi de stat (vedeti alte materiale ale mele pe contributors.ro) dar in cazul SNR situatia este diferita iar implicatiile pentru siguranta nationala si sistemul de aparare nu sunt vorba in vant. Emisia TV pe unde radio are si rolul de a prelua transmiterea catre populatie, in caz de calamitati si de razboi, a mesajelor din partea guvernului si a altor factori de conducere. De aceea toate releele SNR sunt obiective dotate cu paza militarizata. Emisia terestra este cel putin un back-up pentru realizarea unor astfel de transmisiuni, in situatia in care celelalte nu mai sunt disponibile. Daca in SUA guvernul poate prelua controlul retelelor de telefonie mobila, in caz de urgenta, printr-un simplu comutator, acest lucru nu este posibil in Europa si nici in Romania. Eu cred ca SNR are atat o ratiune de existenta comerciala (poate fi rentabila, daca este condusa cu inteligenta), pe timp de pace, cat si de infarstructura esentiala pentru sistemul de aparare sau in caz de mari calamitati.