Guvernul, domeniile web si taxele

Un proiect de hotarare de guvern publicat zilele trecute de catre Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale anunta ca Statul doreste sa permita Institutului  National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI) sa incaseze sume suplimentare de la detinatorii de domenii internet cu terminatia “.ro” si variatii ale acesteia.  Proiectul a iscat imediat dezbateri intense, pro si contra noii “taxe” aparute din imaginatia guvernului.Unii, nu foarte multi dar de buna credinta, au fost de parere ca “bine le face guvernul celor care au rezervat si blocheaza, fara a folosi, domenii de internet“.  Adica, cum s-ar spune, exista “speculanti” in acest domeniu, un cuvant devenit odios in anii 90 dar in mod nejustificat.  Acestia ar tezauriza domenii doar cu scopul de le vinde ulterior celor care vor sa le foloseasca.  Probabil ca se intampla astfel de situatii, desi teoretic domeniile web nu pot fi transferate decat cu titlu gratuit. Sustinatorii noii taxe sunt de buna credinta deoarece exista destule situatii in care domenii de internet care corespund cu numele unor persoane sunt inregistrate de alte persoane. Este cazul nefericit al lui Lucian Mindruta, printre altii. Se spune ca introducerea unei taxe de reinnoire anuala i-ar face pe detinatorii nelegitimi sa renunte la domeniile pe care le-ar fi  blocat.  Acest rezultat este insa indoielnic. Daca va stabili un nivel foarte ridicat al taxei, acesta va fi achitat de toti detinatorii de domenii .ro iar cei mai multi dintre acestia sunt detinatori legitimi ai acestora si le folosesc.  Daca taxa va fi mica, obiectivul invocat nu va fi atins.  Desi am folosit expresia “utilizare legitima” versus “utilizare nelegitima” trebuie spus ca vor fi greu de separat cei care se incadreaza intr-o definitie sau alta.  Chiar eu, ori de cate ori, am avut o idee noua sau ma pregateam sa incep un proiect, rezervam imediat denumirea de web aferenta, odata cu solicitarea de inregistrare la OSIM a unei marci omonime. Era o simpla masura de prevedere.  Unele proiecte le puneam in aplicare imediat, altele erau amanate pana la un moment mai favorabil.  Cat de legitima era atitudinea mea? Eu as spune ca orice domeniu web care corespunde numelui sau denumirii ori unei marci inregistrate trebuie sa fie in afara oricarei suspiciuni de utilizare nelegitima. Au fost insa si persoane care s-au opus noii taxe inventate de guvern dar mai degraba din considerente de oportunitate sau etice.  S-a spus astfel ca guvernul cauta de fapt sa faca rost de o sursa de finantare sigura pentru ICI, o entitate detinuta de catre stat.  Observatia este probabil corecta si as adauga faptul ca ICI are nevoie de venituri dar acestea ar trebui sa provina din dezvoltarea de software, una din cele mai bune afaceri la nivel mondial in acest moment si pentru multi ani de aici incolo. Argumentatia juridica, pro si contra noilor masuri, a lipsit insa din dezbatere si consider ca este momentul ca aceasta sa fie prezentata.  Detinatorul unui domeniu web capata aceasta calitate prin semnarea unui contract cu ICI, operatorul registrului national de domenii web – ROTLD. Conform unei reguli vechi (si “sanatoase”) de drept, contractul este “legea partilor”, adica are forta obligatorie, ca si legea. Contractul folosit de ICI, disponibil aici (http://www.rotld.ro/), este detaliat si destul de bine construit, insa in formatul unui contract de adeziune, care nu poate fi negociat/modificat in vreun fel.  Aici apare o prima problema, cu insusi acest contract, care ar trebui sa poata fi negociat iar in caz de neacceptare expresa, in scris, clauze cum sunt cele referitoare la dreptul ICI de a rezilia unilateral contractul nu sunt valabile, asa cum prevede art.1203 din Codul Civil. Contractul prevede pe de alta parte, in art.5, ca ICI poate modifica unilateral contractul sau poate schimba serviciile furnizate. ICI poate invoca acest articol in favoarea sa dar pozitia sa nu este atat de sigura iar intinderea modificarilor nu poate fi prea mare in conditiile in care aceasta clauza nu poate face obiectul vreunei negocieri.  Nu poate fi valabila o modificare a contractului care ar avea ca rezultat schimbarea intinderii sau naturii dreptului dobandit de detinatorul domeniului.  In ceea ce priveste acest drept o definire a sa este dificila – contractul standard al ICI se refera in art.1 la cel care inregistreaza domeniului ca fiind un “cumparator”, ceea ce ar duce la concluzia ca ar fi vorba de un adevarat drept de proprietate asupra domeniului de internet. Din interpretarea celorlalte clauze rezulta insa mai degraba ca este vorba de un drept de utilizare, dar o utilizare perpetua, nefiind prevazuta vreo limitare in timp. De asemenea, pct.20 din conditiile de inregistrare ale ROTLD prevede clar ca “Inregistrarea unui nume de domeniu nu confera decat dreptul de folosinta asupra sa“.Daca am interpreta dreptul detinatorului domeniului web ca un adevarat drept de proprietate perceperea oricarei sume ulterioare inregistrarii ar fi pur si simplu inadmisibila. Ar fi ca si cum statul ar vinde acest drept de mai multe ori, odata cu fiecare prelungire.  In situatia unui drept de utilizare perceperea unei taxe ulterioare inregistrarii, fara a fi prevazuta initial, ar constitui o interventie brutala, prin norme legale, in cadrul unui contract de drept privat, ceea ce este, din nou, inadmisibil. Adica, ICI are dreptul de a modifica clauze contractuale, conform art.5, in limitele mentionate, dar nu poate fi emisa o hotarare de guvern prin care sa se obtina direct acelasi efect si care sa permita orice modificare.  Altminteri, pe logica aceasta, statul ar putea sa ne oblige data viitoare sa platim taxe pentru domeniu in functie de numarul de cuvinte din site (!!). Sau alta traznaie, ca imaginatie exista.     ICI invoca modelul folosit in multe state ale Uniunii Europene, inclusiv la nivel comunitar, de catre EURid, organismul corespondent pentru ROTLD care se bazeaza pe sume platite anual. Trebuie avut in vedere ca perceperea de taxe anuale a fost folosita in respectivele state si la nivelul UE inca de la inceput, de unde rezulta clar ca dreptul pe care il dobandea cel care inregistra domeniul era temporar.  In mod firesc, taxele respective au cuantumuri mai reduse decat cele aplicate in prezent de catre ICI.  In concluzie, modificarea regimului de taxare a unui domeniu de internet administrat de ICI, avuta in vedere in proiectul de hotarare de guvern, nu poate avea loc in modalitatea propusa.  ICI are dreptul sa solicite de la cei care au inregistrat domenii web plata costurilor de mentenanta dar pentru asta nu este nevoie de o hotarare de guvern decat in masura in care trebuie impuse obligatii in sarcina ICI care sa limiteze nivelul tarifelor. Tarifele percepute ar trebui sa fie fundamentate strict pe costurile pe care le are ICI cu activitati care sunt la randul lor absolut necesare.  De exemplu, in acest tarif nu ar trebui sa fie inclus costul participarii ICI la conferinte internationale (asa cum apare in expunerea de motive). Chiar daca participarea ar fi utila pentru ICI, ea nu este necesara pentru realizarea functiilor acestuia de tinere a evidentei domeniilor web. Activitatea de administrare a domeniilor internet este una destul de complexa dar nu este atat de costisitoare pe cat ar vrea ICI sa se creada (de exemplu, in loc de servere proprii, poate apela la gazduire in “cloud”).  In plus, aprobarea nivelului  efectiv al sumelor percepute de catre ICI, care este un monopol, ar trebui sa fie facuta de catre o autoritate de reglementare independenta (de exemplu, ANCOM), nu de catre ministerul in subordinea caruia se afla administratorul ROTLD.    Tranzitia catre noul sistem trebuie sa respecte cateva principii elementare de drept civil – nu este oportuna si nu este legala interventia statului printr-o hotarare de guvern – si trebuie sa respecte si drepturile dobandite de catre titularii de domenii anterior datei la care modificarile sunt operate.  Daca noua modalitate de taxare a domeniilor web ar fi privita mai mult ca o sursa de venituri suplimentare pentru ICI, ar fi afectata o gama larga de titulari de domenii web si ar risca sa produca o migratie a utilizatorilor catre alte orizonturi. In fata unor costuri ridicate impuse de ICI utilizatorii pot re-descoperi repede ca internetul este o retea mondiala iar ICI poate re-descoperi, pe propria piele, ce inseamna concurenta!