UPDATE. Am decis sa iau o pauza. Este vorba de principii.

UPDATE: 
Astazi mi-am luat ramas bun de la colegele si colegii de la Consiliul Concurentei.  A fost un moment mult mai dificil decat ma asteptam. Probabil ca am devenit sentimental si adevarul este ca dincolo de vivacitatea si exprimarea directa am si eu sentimente si rezonez cu cei din jurul meu.  
Astazi m-a impresionat mai ales numarul foarte mare de colegi carora le parea sincer rau de plecarea mea si spre marea mea surprindere am vazut chiar si lacrimi! Ce Dumnezeu, doar este vorba de o autoritate publica de control care dispune de cu multa forta si se presupune ca oamenii de la Consiliul Concurentei sunt niste duri!  Sunt insa, inainte de toate, oameni, cu calitati si defecte, cu vise si dezamagiri, cu preferintele si antipatiile lor. Pentru toate aceste trasaturi, pentru modul in care am lucrat si pentru ca si-au aratat inca o data umanitatea astazi, ii iubesc, ii pretuiesc si ii voi pastra in mintea si in inima mea. Pe cei care ma apreciaza cat si pe cei care nu ma plac – eu nu fac asemenea diferentieri. 
I-am asigurat pe toti ca nu ne despartim, ci vom continua sa fim colegi si prieteni. Investitia mea in activitatile desfasurate la Consiliul Concurentei a inclus oricum mult suflet si nu voi renunta la ceea ce am inceput sa realizam: o autoritate de concurenta puternica si profesionista. 
Drumul pe care il avem cu totii in fata este insa la fel de important ca cel lasat in urma.
Multumesc tuturor colegilor!  Sa auzim de bine!
_____________________________________________________________

Acesta nu este un articol – este un anunt, un mesaj si un scurt raport al activitatii mele in functia de Vice-Presedinte al Consiliului Concurentei.  La finalul lunii septembrie 2013 voi lua o pauza de la Consiliul Concurentei, dupa o activitate de 4 ani si jumatate, inceputa in mai 2009.
Motivele acestei decizii sunt de ordin personal.  Pe de o parte, vreau sa ma ocup de acum inainte de studii si cercetari in domeniul concurentei, in principal in cadrul Centrului de Studii in Dreptul Concurentei al Facultatii de Drept din Universitatea Bucuresti si studii post-universitare intr-o universitate din Europa.  Lista mea de proiecte este lunga si aceasta include, pe termen mediu, proiectul -ambitios- al unui tratat de dreptul concurentei.Pe de alta parte exista o anumita nemultumire personala fata de starea de lucruri din prezent din Consiliul Concurentei si fata de anumite atitudini ale institutiei, care nu corespund, cred eu, misiunii acesteia, procedurilor aplicabile si principiilor mele personale.  Nu voi intra in detalii cu privire la nemultumirile mele  – este vorba de situatii petrecute in ultima perioada, in care autoritatea de concurenta fie nu si-a facut datoria asa cum trebuia (cel putin in opinia mea), fie a actionat fara a avea argumente valabile.  Desi sunt constient de faptul ca pot exista greseli de apreciere – in egala masura acestea pot fi si ale mele – sunt de parere ca exista limite iar persoanele care ocupa functii publice trebuie sa actioneze intotdeauna conform “fisei postului”, cu fermitate si cu respectarea stricta a normelor, indiferent de opiniile subiective sau orice elemente de context care nu  legatura directa cu respectiva cauza. 
Cred in principii si in faptul ca acestea trebuie respectate chiar si atunci cand principiile par sa fie o povara.  Principiile si regulile emise in aplicarea lor au intr-adevar si trasatura rigiditatii dar trebuie ca fim constienti ca fara aceasta rigiditate principiile nu ar mai avea forta si s-ar transforma intr-un material usor de modelat si de adaptat dorintelor si intereselor fiecaruia.  In ceea ce priveste Consiliul Concurentei, activitatea desfasurata si rezultatele obtinute de acesta sunt la fel de importante ca si activitatile si rezultatele unor institutii cum sunt Banca Nationala a Romaniei, Curtea Constitutionala, DNA sau ANI.  Ca si acestea Consiliul Concurentei este o institutie esentiala pentru economia de piata din Romania iar performanta acesteia poate fi influentata in mod semnificativ de atitudinea si nivelul de activitate al Consiliului Concurentei.
Avand in vedere ca am detinut o functie publica este firesc ca la finalul acestui mandat sa prezint tuturor si un scurt raport de activitate.  Din punct de vedere personal am cunoscut multe realizari profesionale in aceasta perioada si am avut cele mai multe impliniri din intreaga mea cariera profesionala. Ma bucur (si aceasta satisfactie imi va ramane) ca am putut sa contribui la renasterea Consiliului Concurentei si la transformarea sa intr-o institutie temuta si apreciata in egala masura, asa cum trebuie sa fie, in beneficiul respectarii regulilor de concurenta.  In 2009 am acceptat sa ma alatur Consiliului Concurentei deoarece eram la curent atat cu punctele sale forte si rolul pe care trebuia sa il joace cat si cu faptul ca performanta efectiva a institutiei era sub nivelul necesar.  Consiliul Concurentei era fie “frumoasa adormita”, fie “bestia adormita” – depindea desigur din ce parte a baricadei era privita aceasta institutie!Ce am gasit la Consiliul Concurentei in 6 mai 2009 (intamplator chiar de ziua mea), cand am inceput activitatea in cadrul acestei institutii?  Consiliul Concurentei era o institutie de control aflata inca in proces de cristalizare, adesea absenta din marile framantari ale diverselor sectoare economice, cu un dialog firav cu mediul de afaceri si cu alte institutii publice.  Consiliul statea in spatele zidurilor groase din Casa Presei (sediul de atunci si, din pacate, si din prezent) si incerca sa gaseasca modalitatea cea mai potrivita de a isi face datoria.   Am foarte multa apreciere pentru munca desfasurata inaintea mea si a colegilor din actualul Plen de catre fostii membri in Plen, directori si inspectori de concurenta dar trebuie sa spun totusi ca in mai 2009 am gasit Consiliul Concurentei ca o institutie puternica dar oarecum timorata, dorind sa faca lucruri bune dar paralizata de teama de a nu gresi.  Pe plan intern am gasit multe lucruri pozitive dar si multe lucruri negative.  Am descoperit oameni foarte bine pregatiti professional si dedicati atributiilor lor dar am realizat destul de curand ca o mare parte a personalului era lipsit de motivatie si de imboldul pentru a se mobiliza si pentru a produce rezultatele necesare unei autoritati de concurenta eficiente.  De exemplu, viteza de desfasurare a investigatiilor era foarte mica, procedurile erau mai birocratice decat ar fi fost cazul si am vazut cum comunicarea interna si cea externa era insuficienta si adesea formala.  Astfel ca, impreuna cu colegii din Plen si aducand aproape pas cu pas si personalul Consiliului, am inceput un plan ambitios dar necesar care avea ca finalitate transformarea institutiei intr-una eficienta si cu reputatie.  Printre primele actiuni intreprinse in acest sens – si cea mai ampla – s-a aflat modificarea si modernizarea legislatiei de concurenta, care era in urma fata de cea de la nivelul Uniunii Europene si din care lipseau instrumente si prevederi utile, folosite frecvent la nivel comunitar.   Modificarile la Legea concurentei nr.21/1996 si la normele secundare au necesitat multe discutii si o perioada lunga de timp (aproape intreaga durata a anilor 2010 si 2011) dar la final efortul acesta a meritat.  Legea a fost modificata intr-o proportie covarsitoare (peste 90% din prevederi), ceea ce conform normelor de tehnica legislativa ar fi echivalat cu o noua lege a concurentei.  Trebuie spus insa ca proiectul initial era ceva mai restrans iar multe modificari au fost introduse pe parcurs. Am impartit acest efort cu multi dintre colegii din Consiliul Concurentei dar si cu persoane din afara institutiei – modificarile au fost elaborate in stransa colaborare cu toti cei interesati, dintre partenerii externei remarcandu-se AmCham, care s-a implicat activ in procesul de elaborare a modificarilor legislative si a formulat multe propuneri utile.  Chiar daca nu am fost intotdeauna de acord cu propunerile partenerilor din afara institutiei dar in acele cazuri in care propunerile acestora nu au fost acceptate am explicat de ce acestea nu sunt considerate potrivite, pe baza de argumente si cu maxima deschidere.  Am avut onoarea de a coordona tot acest proces de reforma legislativa, foarte complex, dar trebuie sa spun ca meritul pentru aceasta realizare si pentru lucrurile bune din noile reglementare apartine colegilor care au lucrat la redactarea  noilor norme, in timp ce rolul meu au fost mai degraba acela al unui antrenor (uneori, si jucator !) dar in ansamblul a fost o excelenta munca de echipa.  Ca orice antrenor, imi asum eu prevederile nepotrivite sau neclare din noile reglementari.O a doua linie de actiune, imediat dupa sosirea mea la Consiliul Concurentei, a fost sa crestem si sa acceleram activitatile de investigare a faptelor anti-concurentiale si sa aplicam regulile de concurenta cu strictete dar in acelasi timp proportional cu gravitatea si impactul acestora.  Pentru a ajunge la acest rezultat am redactat instructiuni mai precise in ceea ce priveste individualizarea sanctiunilor contraventionale astfel incat pentru orice incalcare sa fie aplicata sanctiunea corespunzatoare, nici mai mult, nici mai putin. Am incurajat personalul sa analizeze cazurile aflate in investigatie intr-o maniera obiectiva si fara vreo interferenta din partea conducerii.  Drept urmare numarul cazurilor finalizate a crescut considerabil ca si cuantumul amenzilor aplicate – desi acesta din urma nu a reprezentat un obiectiv asumat si nu a fost considerat niciodata ca cel mai important indicator al eficientei activitatii desfasurate. Au fost declansate investigatii noi, in piete si industrii care nu mai fusesera in atentia Consiliului Concurentei anterior si in care au fost implicate mari intreprinderi, astfel incat sa fie avute in vedere posibilele incalcari cu efecte majore asupra economiei si asupra consumatorilor.  In acelasi timp, pe baza noilor institutii introduse in Legea concurentei, in conformitate cu legislatia si practica de la nivelul Uniunii Europene, Consiliul Concurentei a inceput sa foloseasca instrumente alternative de finalizare a investigatiilor menite sa conduca la rezolvarea mai rapida a problemelor constatate asa cum sunt angajamentele.    O a treia linie de actiune a fost reprezentata de activitatile de promovare a regulilor de concurenta (advocacy) in cadrul soietatii in ansamblu, a autoritatilor publice si a mediului de afaceri.  Consiliul Concurentei a deschis canalele de comunicatie cu partenerii privati si cei din administratia publica si a incurajat circulatia libera a ideilor si argumentelor in ambele directii.  Trebuie sa spun ca deschiderea aratata de catre Consiliul Concurentei nu a fost impartasita de la inceput de toti cei din Consiliul Concurentei, unii considerand ca o autoritate publica trebuie sa functioneze la distanta de mediul de afaceri si de alte autoritati publice, in spatele zidurilor groase ale propriului sediu.  Plenul a avut insa o abordare diferita si a considerat ca o circulatie corecta si transparenta a ideilor va fi benefica pentru toti cei implicate iar in ceea ce priveste Consiliul Concurentei va ajuta la indeplinirea obiectivelor care ne-au fost incredintate prin Legea concurentei.  S-a dovedit ca am avut dreptate iar cei reticenti la inceput au acceptat acest lucru.Consiliul Concurentei nu doar ca a pasit in afara zidurilor groase ale sediului dar a crescut numarul de activitati in care a fost implicat si impactul sau in mediul international.  Pot sa dau ca exemple in care am fost implicat active: International Competition Network (ICN), Reteaua Europeana de Concurenta (ECN), Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD), precum si asistenta bilaterala in cadrul unui program de twining acordata Republicii Moldova in vederea elaborarii primei sale legi privind ajutorul de stat si in elaborarea unei noi legi a concurentei, conforma cu legislatia Uniunii Europene.  Toate aceste activitati au fost insotite de un proces elaborat de reformare a activitatii interne si a modului de organizare al Consiliului Concurentei, proces absolut necesar in vederea pregatirii institutiei pentru un nivel de activitate ridicat si eficient.  Dupa ce in perioada 2010-2011 Consiliul Concurentei a fost supus unei analize functionale de catre o echipa a Bancii Mondiale, incepand din 2012, concluziile analizei efectuate si propunerile formulate au inceput sa fie puse in aplicare in cadrul unui program care beneficiaza de asistenta aceleiasi institutii – Banca Mondiala – si care este finantat de catre Uniunea Europeana in cadrul programului PODCA.  Avand in vedere complexitatea si dinamica regulilor si practicii de concurenta si gandind la activitatea specifica domeniului concurentei sub forma unor cercuri concentrice, am sustinut si am reusit infiintarea primului centru de studii in dreptul concurentei dintr-o universitate din Romania, in cadrul Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti.  Meritul pentru infiintarea acestui centru apartine Domnului Decan al Facultatii de Drept, Profesorul Flavius Baias, Domnului Profesor Sorin David si, nu in cele din urma, Doamnei Adriana Almasan, Profesor si Prodecan al Facultatii de Drept.  Inca de la infiintare am fost implicat in activitatile organizatorice si in cele de fond ale Centrului de Studii in Dreptul Concurentei, in calitate de coordonator.  In vederea analizarii unor aspecte aflate in discutie si a diseminarii regulilor de concurenta in perioada mai 2009-septembrie 2013 am publicat mai multe articole de specialitate in publicatii din Romania si din strainatate precum si o carte avand ca obiect explicarea regulilor de concurenta.In vederea analizarii unor aspecte aflate in discutie si a diseminarii regulilor de concurenta, in perioada mai 2009-septembrie 2013 am publicat mai multe articole de specialitate in publicatii din Romania si din strainatate, precum si o carte avand ca obiect explicarea regulilor de concurenta.
Acestea sunt, pe scurt, activitatile desfasurate de mine in cadrul Consiliului Concurentei.  Nu ma laud cu ele, doar le consemnez.  Este dreptul fiecaruia sa considere daca ele au insemnat ceva si daca exista rezultate care sa justifice ocuparea pozitiei pe care am avut-o si banii publici din care am fost platit.  Personal, consider ca nu am facut altceva decat sa incep sa construiesc, alaturi de colegii de la Consiliul Concurentei, drumul catre o institutie mai solida, mai puternica si mai corecta.  Drumurile nu sunt de vreun folos daca nu ajung la vreo destinatie sau daca dureaza mult prea mult pentru a ajunge la destinatie.  Asa ca este datoria colegilor ramasi si care se vor alatura pe parcurs Consiliului Concurentei sa continue pe acest drum si sa il intareasca.  Personal, ma voi abtine sa acord asistenta juridica, ca si consultant privat, impotriva Consiliului Concurentei, timp de cel putin 12 luni dupa incetarea mandatului, chiar daca legea nu ma obliga sa fac asta. Dar este o chestiune de principiu. Voi reveni oricand cu drag la Consiliul Concurentei si sunt convins ca activitatea sustinuta din ultimii ani va continua, avand in vedere calitatea remarcabila a oamenilor care isi desfasoara activitatea aici, cu mult peste multe alte autoritati publice (parerea mea si fara sa vreau sa supar pe nimeni!).  Am auzit opinii, de la oameni din Consiliu, care regretau decizia mea. In egala masura s-ar putea sa fie oameni in interior sau in afara institutiei care sa se bucure. Și unora si celorlalti le spun acelasi lucru: forta unei institutii nu sta intr-o persoana anume sau in alta ci in forta colectivului, ca ansamblu, si in calitatea profesionala si umana a tuturor celor care compun acest colectiv. Iar in cazul Consiliului Concurentei conditiile sunt bune, astfel ca sunt convins ca activitatea de urmarire a respectarii regulilor de concurenta va fi la fel de viguroasa si poate chiar mai intensa decat a fost pana acum.  La momentul in care iau aceasta pauza doresc sa multumesc in primul rand tuturor colegilor din Consiliul Concurentei dar si tuturor celor celor cu care am interactionat in perioada in care am activat in cadrul acestei institutii – reprezentanti ai altor autoritati publice, ai operatorilor economici, ai mediului academic si universitar.  Tuturor acestora le spun: sa auzim de bine!