UPDATE-O decizie corecta si, in acelasi timp, gresita

UPDATE:
Am decis sa suspend acest material, avand in vedere discutiile iscate, interpretarile si titlurile de presa care – desi poate sunt firesti pentru presa – au dat parerilor mele o conotatie pe care nu o au in realitate.
Voi relua in viitorul apropiat comentariile si observatiile facute pe marginea modalitatii in care Consiliul Concurentei a tratat preluarea magazinelor Real de catre Auchan intr-un material mai amplu, pe tema evolutiei pietelor de retail din Romania, avand ca punct principal retailul alimentar dar nu nu numai. 
Doresc sa fac doua precizari importante, avand in vedere abordarea comentariilor mele de mai jos, in presa:
1. In pofida titlului unui articol aparut in data de 6 august 2013 in Ziarul Financiar, nu este vorba de niciun fel de “disensiuni la varful Consiliului Concurentei” ci, pur si simplu, de o opinie personala, separata de cea a colegilor care au fost implicati in luarea deciziei. Consiliul Concurentei este un organ colegial, similar unor institutii cum sunt Curtea Constitutionala, Consiliul de Administratie al BNR, sau cum erau, pana de curand, Comisia Nationala de Valori Mobiliare sau Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.  Aceasta inseamna ca deciziile se iau de catre majoritatea membrilor Plenului Consiliului Concurentei si nu exista cerinta unanimitatii.  Potrivit Legii concurentei nr.21/1996, membrii Plenului – cum sunt si eu – sunt independenti in exercitarea functiei si pot exprima, fiecare, opinii individuale, motivate.  Independenta inseamna, desigur, si raspundere (juridica), asa ca fiecare membru al Plenului este responsabil pentru pozitia pe care o are si care trebuie argumentata.   Nu este prima data si, probabil, nu va fi nici ultima data, cand un membru sau mai multi ai Plenului au opinii separate fata de decizia majoritatii.  Aceasta nu inseamna ca exista “disensiuni”, ci doar ca exista o opinie majoritara si o opinie minoritara, o situatie perfect normala, chiar daca nu se regaseste in majoritatea deciziilor adoptate de Consiliul Concurentei – si nici nu ar fi normal sa se regaseasca decat in unele situatii, susceptibile de mai multe interpretari.  Daca as fi fost implicat eu insumi in comisia care a adoptat aceasta decizie, as fi emis, foarte probabil, o opinie separata, care, de asemenea, ar fi fost publicata.  Comentariile au aparut pe acest blog, un blog personal si profesional, accesat indeobste de profesionisti in domeniul concurentei, unde am postat, de-a lungul timpului, si alte opinii personale, unele dintre ele neimpartasite de majoritatea colegilor mei din Plenul Consiliului Concurentei – cu toate acestea nu s-a vorbit in acele cazuri de existenta unor “disensiuni”. 
2. Pe fondul cauzei, elementul esential al pozitiei mele este ca, in concentrarea economica Auchan-Real nu au existat probleme majore de concurenta si, ca atare, nu erau necesare niciun fel de angajamente.  Este, desigur, dificil, sa prevezi efectele viitoare ale unei tranzactii de acest gen iar o autoritate de concurenta are obligatia de a fi atenta si circumspecta.  Dar datele acestei tranzactii erau clare iar analizele aprofundate, care au intors pe o parte si pe alta aceste date, nu au revelat existenta unor probleme.  
Partea a doua a comentariilor mele era pur teoretica si doar demonstra, in opinia mea, ca problemele de concurenta in cele doua locatii nu erau substantiale si nu justificau existenta unor angajamente.  Prin acceptarea acestor angajamente, comisia de solutionare care a emis decizia de autorizarea concentrarii economice a admis, practic, faptul ca situatia de pe cele doua piete locale nu era, in realitate, atat de ingrijoratoare.  Pozitia mea – foarte clara – este ca nu ca ar fi fost necesara renuntarea la cele doua locatii – Craiova si Tg.Mures – si la niciun alt magazin din cadrul Real.  Faptul ca in anumite zone nu exista anumiti concurenti – Cora, Carrefour sau oricine altcineva – nu inseamna ca exista ingrijorari concurentiale mai mari. Cotele de piata si analiza cu privire la efectele unei concentrari de acest gen iau in considerare toate spatiile comerciale, de talie mica si mare, de la micile magazine la marile suprafete comerciale, indiferent de detinatorul acestora, acestea fiind considerate ca facand parte din aceeasi piata relevanta.
Probabil ca va mai curge ceva apa pe Dunare pana cand concentrarile economice din domeniul comertului de retail vor pune probleme reale.

In concluzie:
Ceea ce am subliniat in comentariul meu a fost faptul ca, la final, dupa efectuarea analizelor specifice (iar in cazul Auchan-Real acestea au fost substantiale, dupa cum am precizat), constatarea existentei unor probleme (“obstacole semnificative in calea concurentei efective”) pentru mediul concurential este o actiune de mare responsabilitate si, ca atare, trebuie sa fie dovedita (in termenele prevazute in instructiunile emise chiar de Consiliul Concurentei), nu doar enuntata.  Un comentator – chiar si eu, daca ma aflu intr-o astfel de pozitie – este mult mai liber sa formuleze concluzii si faca constatari.  O asemenea libertate nu exista in situatia unui decident – inclusiv eu, daca as fi luat parte la decizia din cazul Auchan-Real – iar autoritatile publice si persoanele din cadrul acestora, implicate in luarea unei decizii in sfera lor de competenta, trebuie sa urmeze strict procedurile, sa aiba argumente solide pentru ceea ce sustin si sa fie constienti ca exercitiul puterii publice, incredintat lor, este o chestiune in care conceptul de “responsabilitate” trebuie sa primeze in fata celui de “putere”.